Motivație și context. Este evident faptul că tema propusă pentru ediția din anul 2018 a simpozionului nostru este o invitație la reflecție asupra problematicii didacticii disciplinei limba și literatura română sub semnul cifrei rotunde care marchează existența statului român modern. Valoarea formativă a limbii și a literaturii române nu mai trebuie demonstrată, dar am considerat de interes o privire diacronică amplă, sub semnul centenarului, decupaj cronologic impus de evenimentele istorice ale anului 1918, pentru a recapitula, cum am fost și cum suntem, ca rezultat al învățământului din ultimul secol. Un secol zbuciumat de evenimente istorice și politice, de evoluții sociale și mentalitare în care școala a avut și are un rol fundamental.

ANPRO organizează simpozioane din anul 2000, de când apare și prima publicație pe care o editează, „Perspective”. În cei aproape 20 de ani scurși de la începutul mileniului, marcați de numeroase schimbări în curriculum, manuale, evaluare, didactică (disciplină care a cunoscut un reviriment remarcabil și necesar) ne-am ocupat de problemele concrete ale practicii curente la clasă, puse, firesc, într-un cadru teoretic riguros. Simpozioanele noastre ‒ iată-ne la a XVIII-a ediție! – au încercat să configureze, în teme de interes pentru profesori, problematica noilor programe și manuale. În completare, revista de didactică, cu apariție semestrială, aflată la numărul 35, adună contribuții la teme care ajută reflecția asupra disciplinei limba și literatura română și chiar rezultatul unor cercetări. Din anul 2004, prin programul „Cercuri de lectură”, prin editarea unei noi reviste, „Consilierul de lectură” din 2008 și prin editarea volumelor de didactică narativă din seria „Lecturiadelor”, destinate profesorilor, ANPRO a intrat în domeniul educației informale și nonformale, sporindu-și impactul în rândul profesorilor de specialitate și în rândul învățătorilor. Considerăm, astfel, că ne putem constitui într-o entitate care poate provoca un demers mai amplu retrospectiv, diacronic, pentru a privi în trecut, cu scopul de a ne înțelege mai bine istoria disciplinei, în epoca României moderne, pentru a ne examina prezentul, aflat într-o dinamică, uneori imprevizibilă, și, poate, pentru a configura perspectivele privind predarea limbii și literaturii române.

Direcții. Atât pentru retrospectiva propusă cât și pentru perspective, sugerăm următoarele direcții de reflecție și cercetare în realizarea comunicărilor pentru simpozionul din 2018:

Studiul și receptarea literaturii (viziuni asupra literaturii; patrimoniu și canon; cronologii)
Studiul limbii și formarea competenței de comunicare (viziuni asupra limbii; domenii ale studiului limbii; comunicare orală și scriere)
Modele curriculare și strategii didactice specifice (mijloace de învățare, manuale, resurse digitale; finalități educaționale; forme de evaluare)
Asociații profesionale, cercetare academică, cercetare didactică, studii, publicații în profil
În ceea ce privește perspectivele, reflecția nu poate să treacă cu vederea nici problemele de ordin general care vizează învățământul în momentul de față:

Au trecut peste 20 de ani de la ceea ce s-a numit „reforma Marga”, după numele celui mai longeviv ministru postdecembrist al educației. Putem considera că a reușit, că s-a finalizat?
Din legea „Funeriu” au rămas, practic, doar camerele de supraveghere la examene?
Termenul „reformă” s-a demonetizat și s-a golit de sens. De circa 10 ani se iau măsuri fără direcție, menite, aparent, să repare măsuri greșite sau nepotrivite. La ce au dus?
Prezentul ne confruntă, în strictă actualitate, cu procesul implementării noilor progreme și manuale de gimnaziu.Și nu e scutit de controverse.
La un orizont foarte apropiat se află noi programe de liceu (deocamdată sunt în dezbatere planurile – cadru pentru liceu). Se pot face predicții în legătură cu acestea? Ne este limpede ce nu ar trebui să lipsească din parcursul școlar al liceenilor la limba și literatura română? Oare va continua și la liceu modelul dezvoltării personale, care se distinge în programele de gimnaziu, deși nu e declarat ca atare? Sau se va menține modelul estetic și, parțial, cel cultural?
Mulți compatrioți, între ei și profesori, deplâng dispariția „vremurilor bune” când România avea un învățământ de calitate care a fost distrus după 1989. Oare au dreptate?
Oare eficiența va continua marșul său triumfal în defavoarea temeiniciei?
În toată lumea sunt dezbateri aprinse legate de învățământ de la care se cere tot mai mult să fie prospectiv, să rezolve integrarea pe piața muncii, neglijând rolul formativ al școlii. O vom lua tot mai marcat pe acest drum sau ne vom inspira de la nordici ori vom continua pe modelul anglo-saxon? În Franța, Președintele Macron anunță o revenire la învățământul clasic, cu greacă și latină, ca înainte de 1968.
Multe probleme, deschideri, teren de discuții, dar și de speculații. La lipsa de coerență a politicilor educaționale în România, la sincopele datorate unor măsuri controversate nu putem răspunde. Or, școala are nevoie de predictibilitate, de stabilitate, uneori de inerție. Iar schimbările ar trebui să fie bine fundamentate, pilotate și pregătite.
Alte informații

Având în vedere specificul temei, ar fi de dorit ca contribuțiile participanților să se constituie preponderent în comunicări.

E de dorit ca participanții să consulte manuale și programe vechi, registre de inspecții, caiete de teme de „epocă” reviste, metodici și orice alte materiale la care pot avea acces. Pentru ultimii 20 de ani recomandăm consultarea publicațiilor și cărților apărute sub girul asociației.

Recomandăm trei titluri din bibliografia temei:

Alina Pamfil, Ioana Tămâian, Studiul limbii și literaturii române în secolul XX. Paradigme didactice, Editura casa Cărții de Știință, Cluj, 2005

Alina Pamfil, Studii de didactica literaturii române, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 2006

Florin Diac, O istorie a învățământului românesc modern, Editura Oscar Print, București, I, 2004, II, 2005, III, 2007

Termenul pentru înscrieri: 20 octombrie 2018

Începând cu 25 septembrie 1918 va deveni funcțională pagina conferinței.

print